Fiind compatibil in dimensiuni cu partea conducatoare a ambreiajului, zona frontala a volantului constituie una din suprafetele de frecare.
Constructia volantului este determinata de rolul functional pe care il indeplineste pentru motor, iar configuratia acestuia este influentata si de tipul mecanismului de ambreiaj cu care acesta este asamblat.
Volantul clasic se intalneste in doua variante: volantulmonobloc plat sau cu obada, constituit ca o piesa masiva din fonta si volantul modular, compus din elemente asamblate. La autoturisme in prezent se utilizeaza, de regula, volant monobloc plat.
Volantul modular ,datorita reducerii costurilor de fabricatie, constituie o solutie de viitor.
a-solidar cu arborele cotit al motorului; b-solidar cu carcasa ambreiajului
Volantul modular este construit dintr-un disc de otel (care este asamblat cu arborele cotit al motorului) pe care se fixeaza volantul propriu-zis, din fonta avand forma unei coroane.
In varianta firmei VALEO discul de otel 1, solidarizat cu arborele cotit al motorului, se fixeaza prin suruburile 2 volantul 3. La extremitatea discului de otel 1 este stantata coroana 4 a traductorului de turatie.
Constructia modulara a volantului produs de firma LUK simplifica foarte mult constructia ambreiajului, deoarece discul de otel 1 al volantului modular 2 indeplineste si functia de carcasa a ambreiajului.
La ambreiajul construit pentru autoturisme din clasa superioara, s-a asociat functionarea volantului de inertie cu cele de element elastic suplimentar si element izolator pentru vibratiile de torsiune din grupul motopropulsor.
Volantul de inertie asociat cu izolatorul de vibratii de torsiune
Dublul volant este compus dintr-un volant primar 1, fixat pe arborele cotit al motorului si un volant secundar 2, pe care se monteaza mecanismul ambreiaj. Intre cei doi volanti, centrati printr-un rulment3, este amplasat izolatorul de vibratii torsionale, compus din arcurile elicoidale 4 si amortizorul5, format dintr-un pachet de inele de frecare. Datorita spatiului disponibil in gabaritul volantului motor, dimensiunile izolatorului de vibratii poate fi majorat fata de cazul dispunerii lui in discul condus al ambreiajului, si ca urmare, rezulta un filtraj al vibratiilor torsionale foarte bun chiar in regimuri de turatie reduse. Prin inserierea arcurilor 4 intre cei doi volanti, acestia indeplinesc si rolul dispozitivului elastic suplimentar pentru limitarea momentului la cuplarea brusca a ambreiajului.
Datorita densitatii si comportamentului favorabil in functionare (coeficient de frecare si rezistenta la uzare), in constructia volantului este utilizata fonta cenusie Fc 20 (in cazul motoarelor clasice) si nodulara in cazul motoarelor rapide.
In vederea imbunatatirii progresivitatii cuplarii si rezistentei la uzura, suprafata frontala aflata in contact cu garniturile de frictiune este prelucrata cu rugozitate mica (0,8 nm). Latimea acesteia este superioara cu 23 mm celei a garniturii.
Mansonul de decuplare
Mansonul de decuplare este elementul ce permite transmiterea efortului de decuplare (prin apasare sau tractiune) primit de la furca de decuplare fixata pe carterul ambreiajului, mecanismului ambreiaj aflat in miscare de rotatie. Ansamblul este concentric cu arborele ambreiajului.
La ambreiajele cu arcuri tip diafragma, mansonul actioneaza direct asupra partii centrale a arcului. Mansonul se compune din doua inele cilindrice coaxiale, unul in rotatie cu mecanismul ambreiaj si celalalt fara rotatie, legat de furca de comanda. Pentru evitarea incalzirii produsa de frecarea de contact, intre aceste inele se intercaleaza un rulment, numit rulment de presiune.
Constructia unui manson de decuplare cu ghidaj central este prezentata in figura de mai sus. Partea fara rotatie a mansonului 1 culiseaza pe bucsa 2, concentrica cu arborele ambreiajului si fixata in carterul ambreiajului; partea rotitoare (inelul rotitor al rulmentului 3) actioneaza direct asupra parghiilor de decuplare sau asupra arcului de tip diafragma.
Aceasta constructie poate sa functioneze si fara cursa libera (garda) impreuna cu un sistem de actionare adaptat.
Mansonul de decuplare cu autocentrare se utilizeaza atat in situatia unei comenzi cu joc, cat si in cea a unei comenzi de tipul cu apasare constanta. El elimina dezavantajele provocate de dezaxarea posibila intre mansonul de decuplare si mecanismul ambreiajului (zgomot si uzura accentuate), ce pot aparea in montajul prezentat mai inainte. Rulmentul 1 se poate deplasa radial in raport cu mansonulculisant 2, astfel incat se autocentreaza pe mecanismul ambreiaj 3.
